Surf Feel / Carving:
Carving-ul este un stil unic de longboard, foarte apropiat de surfing. Când carvezi, îți muți greutatea alternativ pe călcâi și pe vârfuri, astfel încât traiectoria formează un „S” sau un val blând. Când înveți să carvezi corect, controlezi boardul mult mai bine.
Cruising:
Cruising-ul este probabil cea mai relaxată formă de longboarding. Ideea este să ieși, să te bucuri de drum și să te distrezi. O tură bună de cruise include de obicei mult carving la ritmuri diferite, un pic de freeride și control al vitezei. Poate fi și transportul zilnic – spre școală sau muncă. În cruising nu există limite stricte.
Freestyle:
Freestyle longboarding se bazează pe trick-uri tehnice. Multe sunt inspirate din trick-urile clasice de pe skateboard: boardul este „popat” de pe sol, cu flip-uri și spin-uri.
Long distance push:
Long distance push (LDP) înseamnă, așa cum sugerează numele, distanțe mai lungi dintr-o dată. Ai nevoie de un setup confortabil și eficient pe ture lungi. Boardurile LDP stau de obicei foarte aproape de sol, ca să poți împinge fără să cobori foarte adânc în genunchi.
Downhill:
Downhill este un stil tehnic, de viteză mare. Cere experiență solidă de longboard – altfel riscul de accident este mare. Înseamnă coborâri pe pantă (dealuri, trasee etc.), cu slide-uri laterale și control al vitezei. Folosește întotdeauna protecție adecvată.
Lungime:
Lungimea deck-ului influențează puternic cum rulează longboardul și cât de stabil stai. Boardurile mai lungi sunt de obicei mai ușor de stilat pe ele decât cele scurte, pentru că permit o poziție a picioarelor mai largă. În general, boardurile până la ~32" se numesc mini cruisere, iar cele de 33"–37" sunt longboarduri mici – ambele se potrivesc mai ales pentru cruising și transport. Boardurile de 38"–42" sunt cele mai „clasice” și se potrivesc bine pentru carving, freeride și freestyle. Cele mai lungi, 43"–48", se numesc longboarduri mari sau dancing boards și pot fi folosite pentru carving, cruising, freestyle și downhill.
Lățime:
Lățimea longboardului depinde în mare parte de mărimea piciorului: ai nevoie de spațiu suficient pe deck. Cu picioare mari, un board mai lat e de obicei mai confortabil. Pentru trick-uri și manevre, un deck mai lat oferă adesea mai mult control.
Wheelbase (distanța dintre axe):
Distanța dintre cele două trucks se numește wheelbase. Influențează cât de strâns poți vira: un wheelbase scurt virează mai agresiv, unul lung virează mai larg, dar oferă mai multă stabilitate. Pentru cruising, carving sau downhill, un wheelbase mai lung este de obicei de preferat; pentru freestyle și oraș, cu multe schimbări de direcție, un wheelbase mai scurt poate fi mai potrivit.
Material deck:
Materialul deck-ului decide flexul, durabilitatea și senzația generală. Bambusul este foarte flexibil (mai ales în laminat), dar singur poate fi mai puțin rezistent decât un deck bun din arțar. Pentru durabilitate, arțarul canadian (maple) este o alegere solidă. Flexul și rigiditatea se pot regla cu straturi de fibră de sticlă sau carbon – grosimea și combinația straturilor schimbă comportamentul. Combinațiile bune sunt adesea arțar canadian + carbon sau fibră de sticlă. Materiale mai slabe includ PAL-ul / lemnul aglomerat, care au puțin sau deloc flex util. Arțarul chinezesc este adesea mai puțin consistent ca flex și calitate. La lemn contează și sortarea: lemnul de calitate (puține noduri și defecte) oferă, de regulă, flex și performanță mai predictibile.
Concav:
Concavul este curbura spre interior, de la o margine la alta a suprafeței deck-ului. Scopul este o reacție mai bună: marginile ridicate „prind” mai bine sub picioare. În ansamblu, concavul te ajută să stai mai ferm și să ai un grip mai bun când skăți.
Flex:
Flex descrie cât de rigid sau elastic este deck-ul. Un longboard mai rigid oferă de obicei mai mult control și stabilitate. Unul mai flexy e mai puțin stabil la viteză, dar mai confortabil. Flexul mare se potrivește bine pentru carving, freeride și cruising; deck-urile mai rigide sunt mai potrivite pentru downhill și freestyle.
Formă deck:
Există multe forme de deck. Un twin tip are design simetric – ambele capete sunt la fel, deci boardul rulează la fel în ambele sensuri. Se potrivește bine pentru freeride, oraș și freestyle. Un deck directional este orientat într-un singur sens și se potrivește mai ales pentru downhill, surfskate și unele mini cruisere. Poate oferi performanță mai bună pe stilul pentru care e făcut, dar nu rulează la fel de bine „în spate”.
Greutate:
Greutatea întregului longboard. Pentru trick-uri, slide-uri și schimbări rapide de direcție, boardul nu ar trebui să fie prea greu. Nici prea ușor nu e ideal: boardurile foarte ușoare pot fi mai puțin durabile și se pot deteriora mai ușor.
Muchia roții:
Muchia (profilul) roții influențează cum se comportă. Roțile cu muchii rotunjite se potrivesc mai bine pentru stradă și manevre/trick-uri. Roțile cu muchii mai „pătrate”/ascuțite țin mai bine pe linie și se potrivesc adesea mai bine pentru transport și cruising. În general: freestyle → roți mai mici/dure, cu muchii rotunjite; freeride/cruising → roți mai mari/moi, cu muchii mai pătrate.
Diametru roți:
Mărimea roților depinde de stilul tău. Roțile mai mari oferă de obicei mai mult confort, viteză și grip. Cele mai mici sunt mai agile pentru manevre și trick-uri. La lățime e același principiu: mai late = mai mult confort/grip; mai înguste = mai ușor de manevrat.
Duritate roți:
Duritatea se măsoară pe scala durometer, de la 0 la 100A (0 = cel mai moale, 100A = cel mai dur). Roțile moi sunt mai confortabile și absorb mai bine denivelările (ex. pietricele). Roțile dure țin viteza mai bine și „eliberează” mai ușor grip-ul pentru slide.
Exemple tipice pentru longboard:
78a–80a – ture line, grip bun; bune all-round.
81a–83a – mai rapide, puțin mai puțin grip; țin mai mult decât cele moi; bune când treci la lucruri mai avansate.
84a–86a – destul de dure, mai puțin grip; rulează rapid și slidează ușor, dar sunt mai puțin confortabile.
87a+ – foarte dure, grip redus; mai tipice pentru skateboard clasic decât pentru cruising pe longboard.
Rulmenți:
Mulți rulmenți sunt clasificați după sistemul ABEC (Annular Bearing Engineers’ Committee), cu valori tipice de tip ABEC-3, 5, 7, 9. Un număr mai mare înseamnă toleranțe de fabricație mai strânse – nu automat „calitate mai bună” pe skate. Un ABEC-7 nu e neapărat mai bun pe longboard decât un ABEC-5 bine făcut și întreținut. Contează și lubrifierea, etanșarea (shields) și întreținerea. Bushings-urile (de pe trucks) sunt cu totul altceva: dureitatea și forma lor influențează virajul, independent de ratingul ABEC.
Mărime trucks:
Există mai multe forme și lățimi de trucks. Truckurile mai late se potrivesc în general mai bine pentru cruising; cele mai înguste sunt adesea mai potrivite pentru manevre, trick-uri și freestyle. Ideal, lățimea truckului ar trebui să se potrivească cu lățimea deck-ului.
Montare trucks:
Există două tipuri principale. Top mount: truckurile stau sub deck (fixate pe partea de jos). Ai mai mult leverage/reacție la viraj, iar pe deck nu „întrerupi” platforma – dar boardul stă un pic mai sus. Se folosește des la freestyle și cruise. Drop through: truckurile trec prin sloturi în deck. Cobori centrul de greutate și crești stabilitatea, dar unele persoane simt că truckurile încurcă puțin picioarele. Ambele tipuri au plusuri și minusuri – depinde de stil. Dacă vrei un feeling mai „jos” și stabil (inclusiv pe carving), drop-through merită o privire. Dacă vrei mai multă reacție și un feeling mai „viu”, top mount e adesea alegerea.
Griptape:
Griptape-ul există în mai multe granulații. Cu cât e mai agresiv, cu atât stai mai ferm – dar îți uzează mai repede pantofii. Un tip este clear sand / grip transparent (epoxy cu nisip), folosit când vrei să se vadă lemnul. Cel mai comun este griptape-ul clasic tip „șmirghel” cu adeziv pe spate. Ai nevoie de grip pe longboard ca să stai stabil pe deck.